Acest anotimp al ninsorii, care vine și nu vine, parcă cere astfel de preparate, pe cât de simple, pe atât de bune.

Chiar dacă e plăcintă și chiar dacă la deserturi am mai spus eu că trebuie să ținem cont foarte bine de cantități, în cazul acesta ne putem relaxa puțin (dar puțin și nu cât să nu ne mai apucăm de făcut nimic).

Aluatul se face simplu. Amestecați la robot sau cu telul 200 grame de unt la temperatura camerei tăiat cubulețe cu 5 linguri de zahăr alb până se formează ca o pastă. Adăugați o linguriță de esență de vanilie, 30 ml coniac, un plic de praf de copt (aprox 10 grame), un praf de sare, două ouă și 100 grame de lapte bătut (sau smântână, ce vreți voi). După ce noul amestec s-a omogenizat, adăugați, treptat și încet, câte o cană de făină (au am folosit în jur de 4 căni), până ce aluatul nu mai este lipicios și se dezlipește de pereții vasului în care este frământat (nu puneți multă făină de la început pentru că riscați sa iasă un fel de chirpici greu de întins). Tăiați aluatul rezultat în două părți egale și întindeți-le de forma tăvii de cuptor pe care o veți folosi.

Pentru umplutură, curățați și radeți 2-3 kg de mere și puneți-le într-o oală la foc cu 6 linguri de zahăr și o lingură de scorțișoară măcinată. Le-am călit până nu mai era lichid pe fundul oalei (încep să se lipească).

După ce am pus prima foaie în tavă, am împrăștiat o lingură de griș, am pus toate merele călite, am mai pus o lingură de griș, iar apoi următoarea foaie. Ca să vă fie mai ușor, rulați foaia ca pe un sul în jurul sucitorului, de jos în sus, iar când o așezați în tavă, inversați procedura/derulați.

Am uns cu un gălbenuș amestecat cu o lingură de apă (îmi place efectul acela lucios, crăpat) și am găurit cu furculița (nu e obligatoriu dar ajută să iasă aburul). Am copt 30 de minute la 180 grade (faceți testul cu scobitoarea), până s-a rumenit.

Nu o lăsați foarte mult pentru că se usucă excesiv.

Plăcinta cu mere este cu siguranță una din preferatele mele, aluatul fraged combinându-se de minune cu merele zemoase.

Era să uit. Nu uitați să fiți în asentiment cu albul zăpezii și puneți din belșug zahăr pudră și chiar înghețată. MULTĂ!

Poftă bună

Nu știu cum le ziceți voi, dar eu așa le-am zis de când eram copil – minciunele. Este o rețeta tradițională de-a locului (din zona noastră geografică) , foarte ușor și distractiv de făcut, având la bază un aluat simplu, pe care l-am făcut din 250 gr făină albă, un ou, 100 ml bere (că doar e tot din cereale), o linguriță de esență de vanilie, două linguri de zahăr și un praf de sare.

Amestecați toate ingredientele pentru a face aluatul și apoi lăsați-l 10-30 minute la odihnă acoperit la temperatura camerei, în funcție de răbdarea pe care o aveți.

L-am întins cu făcălețul, pană a atins grosimea de 3 mm. Aveți toată libertatea din lume să-l faceți ca foaia de ziar, dacă vreți mai crocant, sau să-l faceți cum l-am făcut eu daca vreți să aibă o consistență mai „gumată”, care se aseamănă, poate (cred), cu gogoșile. De asemenea, dacă le faceți cum le-am făcut eu se umflă la prăjire, ceea ce înseamnă că le puteți umple (pe unele) cu gem, creme de brânză sau chiar cu bani.

După ce le-am întins, am tăiat aluatul în dreptunghiuri cu un cutter de pizza, dar o puteți face cu orice ustensilă vă trece prin mână. Dacă încercați să tăiați cu scule prea grele (topor, bardă, drujbă), aveți mare grijă la suprafața pe care tăiați că se poate deteriora.

În mijlocul fiecărui dreptunghi am făcut o tăietură pentru a putea trece unul dintre capetele minciunelei prin orificiul format. Încercați să fiți finuți la această parte, chiar dacă aluatul e destul de rezistent (de la bere bineînțeles). Nu vă chinuiți să iasă perfect, chiar nu contează.

Încingeți uleiul de floarea soarelui și prăjiți-le pe ambele părți până se fac aurii (de voi depinde cât de prăjite vă plac).

Dacă sunteți copii sau vreți să vă simțiți din nou copii, apucați-vă să faceți și voi desertul acesta, plin de amintiri și de gânduri bune.

Aaa…mai era un lucru să vă spun – puteți bea berea care a rămas în sticlă.

Cu drag

Că tot mai e primăvară, după calendar cel puțin, gândul m-a trimis la un preparat ușor și rapid: pachețele de primăvară. Sunt rapide, gustoase și dacă vreți voi și fără carne.

Pentru această rețetă am folosit:

• un pachet de 400 grame foi de plăcintă
• 500 grame ciuperci champignon
• 3 cepe verzi
• 3-5 căței usturoi în funcție de gust
• o legătură de pătrunjel
• boia iute (opțional)

Pentru sos de iaurt:

• 200 g iaurt 10% grăsime
• 1 cățel de usturoi
• mentă proaspătă
• pătrunjel (opțional)
• lămâie

Pasul 1

Am început prin a spăla legumele și prin a curăța usturoiul. După care am început să toc toate legumele mărunt:

Pasul 2

Am pus ceapa într-o tigaie la călit, după ce s-a călit am adăugat ciupercile și am așteptat până s-a evaporat apa din ele. Urmând să adaug pătrunjelul, usturoiul, sarea, piperul și boiaua iute. Am mai călit totul pentru 3-5 minute:

Pasul 3

Dupa ce amestecul de ciuperci s-a răcit, am luat foile de plăcintă și le am tăiat în jumătate pentru a putea astfel să le umplu cu amestecul de ciuperci. Pentru a sigila pachețelele de ciuperci aveți nevoie să ungeți capătul foilor cu puțina apă. După ce am terminat cu toate pachețelele, într-o tigaie am pus uleiul la încins și am început să pun pachețelele de ciuperci câte 30 de secunde pe fiecare parte. După ce se scot din tigaie se pun pe un șervețel de bucătărie pentru a scăpa de excesul de ulei, dacă este cazul:

Pasul 4

Sosul de iaurt se prepară foarte ușor și credeți-mă că se potrivește de minune cu aceste pachețele de primăvară. Am amestecat iaurtul cu mentă, usturoi, pătrunjel (opțional), sare, piper și lămâie:

Pasul 5

Pentru servire am ales ceva tradițional. Am pus pachețelele pe un fund de lemn, împreună cu sosul servit într-un bol transparent, iar peste ele am presărat cu codițe de ceapă, pătrunjel și boia iute:

Să aveți poftă!

Ingrediente necesare

• 800 grame caise
• 50 grame dulceată de caise – poate să fie de anul trecut sau puteți să faceți din fructe
  proaspete
• 50 grame migdale măcinate
• 30 grame zahăr brun
• 40 grame unt
• 30 grame zahăr pudră
• 1 ou
• coajă rasă de lămâie

Pentru aluatul fraged:

• 300g făină albă 000
• 150g unt gras, min 82%, bine răcit
• 80g zahăr pudră
• un praf de sare
• 2 gălbenusuri
• 3-4 linguri de apă rece

Primul pas

Pentru aluatul fraged, ingredientele trebuie sa fie reci. Din acest considerent am cântărit ingredientele, am tăiat untul cubulețe și l-am păstrat la frigider pănă ce i-a venit rândul.  Așadar am început cu făina pe care am pus-o într-un bol, am adăugat sarea, zahărul pudră și am amestecat. Apoi am pus untul, am sfărâmat rapid totul cu degetele până ce am obținut un aluat nisipos. Am adăugat câte un gălbenuș și l-am încorporat, iar apoi am turnat apă rece până ce compoziția a fost bine legată.  Am înfoliat aluatul și l-am petrecut în frigider timp de 30 de minute. Apoi treaba a fost și mai simplă, mi-am suflecat mânecile, m-am înarmat cu un sucitor și am convins aluatul să se așeze frumos în tava special gătită pentru el într-o duioasă  hârtie de copt în culorile toamnei. Am și înfipt furculița ici colo în el să nu creadă că îl las așa cu una cu două. Am folosit o tavă cu diametru de 26 de cm, iar aluatul a fost la fix.

Pasul 2

Peste aluat am întins uniform  dulceața de caise.

Pasul 3

Peste dulceață am presărat migdalele măcinate.

Pasul 4

Caisele le-am spălat, le-am tăiat rondele și le-am așezat peste migdale, așa cum m-au ținut puterile și răbdarea, iar deasupra am distribuit uniform zahărul brun.

Pasul 5

Am încins cuptorul la 180 de grade și am lăsat tarta înăuntru timp de 40 de minute. În acest timp am pregătit “cireașa de pe tort” am topit untul, am adăugat oul, coaja de lămâie și zahărul pudră și le-am amestecat.

Pasul 6

După cele 40 de minute petrecute la cuptor  am scos tarta afară și am turnat compoziția cu unt deasupra.

Pasul 7

În 10 minute compoziția s-a legat, a făcut o crustă rumenă și a îmbogățit tarta cu cele ma bogate arome. Nu este o tartă pentru cei care sunt la cură de slăbire, dar merge perfect pentru cei ce țin cură de slăvire.

Cu drag

Placinte de la mama

• 1 kg faina alba cernută
• 500 ml lapte
• 100 ml ulei floarea soarelui
• 40 g maia sau 25 g drojdie/10 g drojdie uscată
• 30 g sare

Se framantă până ai un aluat moale și fin. Dacă vrei plăcinte pufoase și moi și-n două zile de la coacere, adaugă un ou și 100 de grame de smântână acră în aluat, spre final.

Umplutura:

• brânză de burduf bătută cu marar și cozi de ceapă verde. Brânza trebuie să fie un burduf mai vechi și mai tare. Dacă e prea moale, curge din plăcintă la frigere. Nu vrem asta.

Dospește o ora apoi frige plăcintele în ulei încins (cât să treacă peste plăcintă), într-o tigaie sau cratiță mai groasă-n pereți.

Cum umpli plăcinta: întinzi foaie groasă de 3-5 mm din 180-200 grame de aluat. Presari umplutură din centru spre margini, cam 35-40 de grame. Aduni aluatul de la margine spre centru în 6-8 pliuri. Apeși cu palma, întinzi cu un sucitor. Lași 5-10 minute să mai crească. Crestezi plăcinta la mijloc, o singură tăietură adâncă, de 3-4 cm lungime, să aibă pe unde ieși aburii.

Amin.

Să fiți sănătoși.